pdw 40

Constat că au trecut aproape 3 (trei) ani de când nu am mai postat nici un poem de weekend. Dacă înainte mergeam pe mâna unor autori pe care-i știam și din ale căror cărți recent apărute alegeam un poem, astăzi am ales, fără să caut, ceva de pe QPoem, care e un fel de platformă literară de pe care nu cunosc prea mulți autori. Unul dintre ei e Gabriela Ana Balan.

Din copilărie

Nu mă pricepeam la ştiinţele exacte
Profa de chimie îmi punea nota zece
Din nişte motive până nici pe ele
Nu le puteam înţelege cu ardoare nu ştiam
De ce mama îmi tricota de fiecare dată
Haine cu mâneci de măsură mult prea mare!
De ce nu creşteam niciodată de-ajuns
Să le pot purta făra jenă
Pantofii mă strângeau
Vara purtam rochii tricotate din lână

Odată în parc am întâlnit o fetiţă
De vârsta mea cam şase anişori îi plăcea
Bluza cu mâneci lungi ca de zână îşi dorea
Pantofiorii mei galbeni
Am făcut schimb de hăinuţe
Ale ei mi s-au părut mai drăguţe
În seara aceea am încasat de la mama
Prima ceartă din viaţa mea
Dar m-am culcat fericită
Fiecare copil avea ce-şi dorea!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: