pdw 10

despre Mircea Bârsilă ar fi multe de spus. pe scurt o să spun doar că, deşi a terminat facultatea cu o medie f. mare, a fost, pentru o vreme, repartizat ca profesor într-o localitate din Călăraşi (judeţ în care şi eu mi-am petrecut o parte din viaţă, cea mai mare parte de până acum :D), unde avea să şi debuteze editorial, la un an după ce m-am născut eu. evident că aveam să aflu mult mai târziu, la mulţi ani după ce întemeiase, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, împreună cu Ion Monoran şi Adrian Derlea, o mişcare literară numită… „ Monodersilism”. poemul de weekendul acesta este din Monede cu portretul meu (Ed. Pământul, octombrie 2009), pe care personal o aşteptam din 2001, de când am făcut cunoştinţă, într-o frumoasă împrejurare, cu autorul.


surâsuri de invidie

Amarele noastre surâsuri de invidie – ale celor trecuţi 
de cincizeci de ani – la gândul obşnuirii căprioarelor
cu prezenţa, prin munţi, a cabanelor pentru vânători.
O să ne preschimbm şi noi în tăuni sau brotăcei
verzi şi care sar prin iarba jilavă, atingând-o succesiv
  cu pieptul. Vom pleca.
  O să ne despărţim de noi înşine
Vom apune. Iată, sunt nopţi când vine sfârşitul,
sub chipul unui gândac, din întunericul de sub paturi,
şi tot ca un gândac negru –şi care nu a găsit ce căuta –
se face, din nou, nevăzut. O să ne preschimbăm şi noi
  desigur, în altceva – aşa este jocul –
şi poate ca nu a mai rămas mult până atunci. Ar trebui
  să ne luăm adio de la porumbeii de pe acoperişuri.
Ar trebui să fim gata, în orice moment, de plecare.
  vine tot mai des cucuveaua
şi îşi cântă, oţărâtă, de câteva ori, pe-o ulucă,
atât de hulitul ei cântec. Aş utea să schiţez şi eu,
în noapte, ascuţite tipete, din pricini strict păsăreşti.
  Aş putea să ating şi eu, în noapte, iarba jilavă,
cu pieptul – înrolat, fără soldă, în oastea risipită
a brotăceilor, Vom pleca, vom spune şi poate că ziua
– ziua aceea! – nu este prea departe. Nu-i aşa, pasăre
hulită a nopţii? Nu-i aşa, noapte,scurtă noapte
  de august şi de stele
aşteptând să fie alăptate, dimineaţă de dimineaţă,
în zori: soarele scoate apă din mare, într-o vadră legată
  cu o frânghie
şi o dă de băut aştrilor, tuturor aştrilor, unul după altul.

Anunțuri

2 răspunsuri to “pdw 10”

  1. mircea barsila Says:

    Mulţumesc, Daniel şi te felicit pentru carte, voi scrie despre ea

  2. daniel Says:

    Cu placere!
    Voi fi deosebit de onorat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: