Dimitrie dimitrie
dimitrie a ieşit din casă s-a rostogolit
ca nişte hîrtii de ciocolată ca nişte coji de nucă
păsările l-au urmat şi-au fîlfîit
frunzele au bîzîit
salut salut
pe uşa din dos a ieşit într-o cămaşă lungă
şi uşa a rămas deschisă
dimitrie are doar un singur costum
o singură dată
nasturii săi stau grămăjoară pe masă
şi-i coase doar cînd îmbracă costumul
dimitrie nu bea niciodată un pahar
pînă la fund
el pe masă mai are vreo şase pahare
dimitrie ridică mîinile în sus
şi se contrazice
acum ca o draperie la geam dimitrie
iese din casă
ca şi demetrios
care merge în faţa sa
şi uşa la fel o lasă deschisă
Dumitru Crudu, Falsul Dimitrie Crudul, Ed. Vinea, 2003
noiembrie 6, 2009 la 2:24 pm |
va invit pe blogul meu de poezie
multumesc
marius aldea